Câți dintre voi utilizați frecvent benzile adezive? Probabil ca majoritatea, în special cele de tip scotch, atât de utile în viața de zi cu zi, cu precădere la birou. Utilizăm adeseori și benzile cu are sigilăm cutiile și pachetele pe care le depozităm sau expediem terților.
E important de știut însă că benzile adezive au o aplicabilitate mult mai largă și nu referim aici la industria construcțiilor sau cea a transporturilor. Benzile adezive sunt importante și în domeniul medical, sub forma bandajelor adezive sau a benzilor adezive aplicate pentru a fixa bandajele.
Cum au apărut aceste benzi adezive cu destinație medicală? Care sunt cele mai importante repere istorice?
În urmă cu mai bine de 120 de ani, Robert Wood Johnson crea primul bandaj medical comercial, disponibil sub forma unui produs finit, tăiat și sterilizat la standarde specifice. Se întâmpla în anul 1885. După aproape un sfert de secol de experiență ca și farmacist, Robert Wood inventează produsul care avea să schimbe definitiv lumea medicală și implicit felul în care oferim și primim asistența medicală, la nevoie.
Un an mai târziu, în anul 1886, Robert Wood Johnson, împreună cu frații James Wood Johnson și Edward Mead Johnson, pun bazele companiei pe care o cunoaștem în zilele noastre sub numele de Johnson & Johnson și încep producția industrială de plasturi medicali.
În anul 1900, Johnson & Johnson încep un parteneriat cu o serie de chirurgi de renume din Statele Unite, un parteneriat care avea scopul precis de a confecționa primele benzi medicale adezive eficiente. 21 de ani mai târziu, în anul 1921, compania lansează pe piață produsele Band-Aid, cele mai populare produse ale companiei, plasturii adezivi sterili pe care îi folosim și în zilele noastre pentru a pansa rănile minore.
Adezivele de tip leucoplast, utilizate pentru fixarea bandajelor de dimensiuni mai mari, au apărut mult mai târziu însă, fiind lansate pe piață de către celebra companie 3M în anul 1959 sub numele de bandă microporoasă (Microporous tape).
